Comunicarea instituțională din Republica Moldova cu tinerii nu suferă în primul rând de un deficit de intenție, ci de un deficit de format. Datele prezentate în acest brief arată că tinerii sunt prezenți în spațiul digital, că urmăresc activ subiecte politice și civice și că sunt dispuși să se implice atunci când informația le este livrată într-un mod accesibil, rapid și relevant. Problema nu este că nu îi interesează statul, ci că statul nu le vorbește pe limba lor.

Comparația dintre Moldova și Armenia confirmă, pe de o parte, că Federația Rusă desfășoară un manual de operațiuni hibride relativ standardizat în fostele republici sovietice și, pe de altă parte, că eficacitatea acestuia este profund condiționată de contextul local - de arhitectura dependențelor economice, de percepțiile istorice față de Moscova și de disponibilitatea unor vectori interni credibili. Instrumentele utilizate sunt similare: oligarhi cu legături directe cu Kremlinul, instrumentalizarea instituțiilor religioase, campanii de dezinformare care exploatează anxietăți identitare și de securitate, șantaj energetic și comercial, tentative de destabilizare violentă. Rezultatele, însă, diferă.

România pare mai divizată și mai polarizată ca niciodată. Și totuși, există o politică guvernamentală pe care există consens aproape unanim: mese calde în școli pentru elevi. 88% dintre respondenții sondajului comandat de CDBG au declarat că susțin extinderea Programului Național Masa Sănătoasă (PNMS).

Acest raport analizează experiențele economice recente ale românilor și efectele lor asupra atitudinilor socio-politice cu ajutorul microdatelor din Life in Transition Survey. Deși economia României converge rapid către media UE, această evoluție este profund inegală regional și social. Persistența sărăciei relative, alături de neîncredere instituțională și interpersonală ridicate, afectează fibra socială a României. Raportul arată că șocurile economice sunt asociate cu scăderea încrederii în guvern, democrație și statul social. Concluzia principală este că, în absența unor politici de dezvoltare regională și de protecție socială mai coerente și echitabile, diviziunile economice riscă să se traducă în instabilitate politică și socială pe termen lung.

Care trebuie să fie prioritățile de negociere ale României privind propunerea de CFM 2028 - 2034? Ce se schimbă față de actualul CFM? Care ar trebui să fie noul model de dezvoltare al României, astfel încât să beneficiem la maximum de oportunitățile de finanțare europene?