Policy Brief
Nr
10

Crize economice, consecințe sociale și politice. Cum au trecut românii prin crizele ultimelor două decenii?

Abstract
Acest raport analizează experiențele economice recente ale românilor și efectele lor asupra atitudinilor socio-politice cu ajutorul microdatelor din Life in Transition Survey. Deși economia României converge rapid către media UE, această evoluție este profund inegală regional și social. Persistența sărăciei relative, alături de neîncredere instituțională și interpersonală ridicate, afectează fibra socială a României. Raportul arată că șocurile economice sunt asociate cu scăderea încrederii în guvern, democrație și statul social. Concluzia principală este că, în absența unor politici de dezvoltare regională și de protecție socială mai coerente și echitabile, diviziunile economice riscă să se traducă în instabilitate politică și socială pe termen lung.
Când
Dec 15, 2025
Autori
Alexandru Dănescu
Roland Kristo
Descarcă Raport

Context

  • România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri economice din UE după 2000.
  • Convergența economică a fost însă inegală, atât între regiuni, cât și între grupuri sociale.
  • În paralel, încrederea în Guvern, instituții și în ceilalți a rămas persistent scăzută.
  • Acest decalaj între progresul macroeconomic și experiențele cotidiene modelează atitudinile sociale și politice.

Date și rezultate

  • PIB-ul per capita al României a crescut de la ~49% din media UE (1990) la ~75% în prezent.
  • București–Ilfov este de peste 4 ori mai dezvoltat decât cea mai săracă regiune (Nord-Est).
  • Sărăcia absolută a scăzut semnificativ, dar sărăcia relativă afectează în continuare 1 din 4 români.
  • Șocurile economice (șomaj, scăderi de venituri) reduc încrederea în Guvern și în democrație chiar și cu până la 20 puncte procentuale.
  • Percepția corupției rămâne ridicată, chiar și atunci când indicatorii obiectivi se îmbunătățesc.
  • Neîncrederea instituțională și interpersonală limitează sprijinul pentru politici redistributive.

Recomandări

  • Reducerea decalajelor regionale prin politici de dezvoltare de jos în sus, sensibile la contextul local.
  • Abordarea explicită a sărăciei și inegalității ca prioritate politică transpartinică.