Comunicarea instituțiilor publice cu tinerii: De ce contează formatul și cum poate fi mai eficientă?

Context

• Tinerii din Republica Moldova reprezintă 9,8% din populație și rămân grupul demografic cu cea mai mică prezență la urne, 46,69% la alegerile prezidențiale din 2024, deși 67,2% consideră implicarea politică foarte importantă
• Comunicarea instituțională este construită după logica administrativă clasică, site-uri oficiale și comunicate de presă, și nu după logica de consum informațional a generației 15-30 de ani
• Golul lăsat de comunicarea oficială inaccesibilă este ocupat de campanii de dezinformare finanțate masiv, Federația Rusă a investit aproximativ 200 de milioane de euro până în aprilie 2025 în operațiuni de manipulare care vizează direct tinerii

Date și rezultate

• 88,4% dintre tineri folosesc internetul ca sursă principală de informare despre autoritățile locale, dar doar 12,2% cunosc detaliat procesele decizionale, iar 63,3% indică lipsa încrederii în autorități ca barieră principală în calea participării
• Analiza calitativă a conturilor de Instagram ale ministerelor din Moldova indică scoruri scăzute la limbaj accesibil, format adaptat platformei și apel la acțiune, cu excepția parțială a Agenției Naționale pentru Tineret
• Platforma Politică la Minut Moldova, pornind de la zero urmăritori în septembrie 2024, a ajuns în mai puțin de doi ani la peste 10.000 de urmăritori și un reach cumulat de 1,8 milioane în ultimele șase luni, cu 80% din audiență concentrată în segmentul 18-34 de ani, demonstrând că formatul accesibil crește organic implicarea tinerilor

‍

Recomandări

• Ministerele și agențiile cu impact direct asupra tinerilor să adopte principiul dublării sistematice a comunicărilor oficiale pe platformele de social media, în special Instagram, în formate accesibile și într-un limbaj simplu, răspunzând la trei întrebări: ce s-a întâmplat, de ce contează pentru tine, ce urmează
• Cancelaria de Stat să dezvolte și să impună un ghid de comunicare în limbaj simplu aplicabil tuturor platformelor digitale ale instituțiilor publice, cu reguli clare despre structura mesajelor, lungimea maximă, evitarea jargonului și utilizarea exemplelor concrete
• Institutul Național de Administrație și Management Public să dezvolte un curs integrat de comunicare publică adaptată tinerilor, facilitat de experți atât în comunicarea digitală, cât și în relațiile cu presa, care să acopere specificul ambelor registre și tranzițiile dintre ele
• Centrul pentru Comunicare Strategică să fie reorientat de la monitorizare reactivă la formare și îndrumare proactivă, dezvoltând un ghid național de comunicare, îndrumând instituțiile în elaborarea strategiilor proprii și construind parteneriate formale cu platforme civice pentru co-producerea rapidă de conținut de combatere a dezinformării
• Autoritățile publice locale să instituționalizeze mecanisme digitale permanente de consultare a tinerilor înainte de adoptarea hotărârilor cu impact direct asupra lor, asigurând un răspuns public explicit la fiecare consultare care să explice ce s-a preluat și ce nu din propunerile primite

‍